Informatii generale

Printarea 3d este o metoda simpla si rapida de a scoate un obiect din mediul virtual si a-l transpune in realitate.

Prin prototiparea rapida, toate ideile, fie ele schite, planuri 2d, modele 3d pot acum, intr-un timp scurt, sa devina obiecte fizice, reale. Spre deosebire de metodele traditionale de fabricatie prin care formele sunt obtinute fie din turnarea unor materiale in matrite pre-existente, fie prin indepartarea materialului in surplus din materialul de baza / proces substractiv, printarea 3D incepe cu modelul digital pe care il transforma in forme solide prin depunerea de straturi succesive de material, unul peste altul, urmand indicatiile computerului.

Cum functioneaza printarea 3D?

Imprimanta 3D poate printa doar modele 3D din format digital, in general .stl. (despre modelul 3D). Aceasta sparge fisierul in straturi orizontale, care sunt citite unul dupa altul si in functie de care materialul este asezat in forma, strat dupa strat (Figura 2). Modelul digital devine real, in toata complexitatea lui, fara a mai fi nevoie de interventia oricarei alte masinarii sau tratament necesar tehnologiilor traditionale.

Cui foloseste?

Domeniile de activitate ce pot profita de avantajele printarii 3d includ proiectarea de arhitectura sau de structura, ingineria robotica, electronica, publicitate si advertising, designul de produs etc.

Ce pot printa?

Printre obiectele ce pot fi printate 3D cu tehnologia FDM sau rasina fotopolimerica se afla: machete de arhitectura, recipiente (tip sticla, pet, detergent, suc, cana etc), carcase pentru noi device-uri electrice / electronice, suport pentru camere video (de ex., GoPro), jucarii, statuete in miniatura, pattern-uri variate, orice obiect in miniatura, embleme, accesorii pentru industria fashion (brose, pandantive, bratari, inele, masti etc), parti sau piese stricate sau sparte ale obiectelor casnice, piese plastice pentru bicicleta si masina. Si lista ar putea continua.

Manufactura aditiva (sau printarea 3d) a capatat un avant de proportii in domeniul stomatologiei si medicinei unde bratele prostetice, printarea de oase sau tesut uman au inceput sa prinda contur intr-un context ce pare mai degraba desprins din literatura SF.

Mai multe detalii puteti afla urmarind sectiunea de noutati.

Definire termeni uzuali:

Exista cativa termeni in printarea 3D, concepte care definesc densitatea unui obiect printat, grosimea suprafetei care ii da conturul exterior si calitatea finala:

Infill

Imprimantele 3D economisesc timp si material, interiorul obiectelor nefiind in intregime solid. Acesta poarta numele de “infill” si are aspectul unui fagure care umple obiectul. Infill-ul este cel care da densitatea printului. Cu cat densitatea caroiajului de umplere / infill-ului creste, cu atat creste si rezistenta obiectului.

Shells

Infill-ul este inconjurat de peretii obiectului, formati dintr-un anumit numar de straturi / “shells”. Daca ne gandim la fiecare strat depus al unui obiect ca la un desen dimensional prevazut cu doua axe X si Y, atunci numarul de “shells”-uri ale unui obiect se refera la numarul de ori de care conturul desenului este refacut. In cazul in care imprimanta traseaza doar o data conturul, se spune ca obiectul are un singur “shell”; in cazul în care este trasat conturul si a doua oara, atunci putem spune ca obiectul are doua “shells”-uri. Aceste ”shells”-uri, straturi foarte dense, asezate unul langa altul, formeaza de fapt partea exterioara a obiectului.

Rezolutie de printare

Numarul de straturi intr-un print sau rezolutia obiectului este determinat de programarile facute pentru inaltimea unui strat depus. Inaltimea stratului este masurata in microni (o milionime dintr-un metru). Pentru a obtine o inalta rezolutie / un obiect cu o suprafata cat mai neteda (cat mai putin texturata) trebuie folosite straturi foarte subtiri. Cu o imprimare de inalta rezolutie, straturile obiectului devin dificil de observant, deoarece acestea pot fi imprimate chiar la fel de subtire ca o foaie de hartie, la o grosime de doar 100 de microni (0,1 mm). Obiecte realizate de o imprimanta cu o rezolutie mica au mai putine straturi si mai groase. Acestea par dure la atingere si contin straturi care sunt putin mai vizibile cu ochiul liber, asemanatoare cu inelele unui copac sau textura unui disc de vinil.